Familia Pop de Negrești

Familia Pop de Negrești este o familie nobiliară română din actualul oraș Negrești-Oaș (Țara Oașului), Județul Satu Mare, România. A fost înnobilată la Viena, în 12 august 1690, de către împăratul Leopold I al Sfântului Imperiu Roman. A fost primită în rândul nobililor sătmăreni în 27 septembrie 1690, de către convenția nobiliară sătmăreană.

Membri

• Maria Pop de Negrești
• Irina Pop de Negrești
• Ioan Pop de Negrești
• Ioan Pop de Torokfalva, protopop al Țării Oașului, între anii 1825-1839

Despre Maria Tripon

•  profesor, interpret și ambasador al muzicii populare oșenești,
• născută la data de 14 iulie 1962, în localitatea Negrești Oaș, județul Satu Mare, România.

•      STUDII:

-          Liceul Teoretic din Negrești Oaș

-          Școala populară de Artă din Satu Mare, secția canto popular

-          Academiei de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj-Napoca

-          Master - Management Educațional, în cadrul Universității „Vasile Goldiș”, Arad

la absolvirea Școlii populare de Artă din Satu Mare

Îcepe să cânte încă din copilăriei: „am cântat mereu unde am avut ocazia. Până să merg la școală le-am cântat părinților, vecinilor, bunicilor, cântecele pe care le-am auzit la difuzorul bunicilor, doar că scena mea era pe atunci un scaun sau lada de zestre a bunicii. După ce am mers la școală încă din clasa I, învățătoarea mea, doamna Oiegaș Maria, dându-și seama că știu să cânt, m-a îndemnat să cânt la fiecare serbare școlară. La un moment dat am activat și ca dansatoare în echipa de dansuri a Școlii generale nr. 1 din Negrești. În cei opt ani petrecuți în școala generală am fost prezentă la toate serbările școlare ca solistă, dansatoare, coristă. Următoarea perioadă am petrecut-o în cadrul Liceului teoretic tot din Negrești unde, de asemenea, am activat în corul liceului  ca solistă vocală a liceului la toate manifestările artistice din cadrul liceului, absolvindu-l în anul 1980.”

•        Câteva festivaluri-concurs de debut:

-          Festivalul concurs „Pe deal la Teleormănel”, județul Teleorman, 

-          Festivalul concurs „Maria Tănase”, județul Dolj, Craiova, 

-          Festivalul concurs internaţional „Maria Lătăreţu” de la Târgu Jiu, jud. Gorj

-          Festivalul concurs „Felician Fărcaşu”, Brad, Hunedoara

-          Festivalul concurs „Floarea de stâncă”, județul Argeș, Rucăr, 

-          Concursul „Topul tinerilor interpreți”,  Bacău, București

-          Festivalul concurs din LIPOVA, Arad.

-         Festival concurs de muzică populară, „Cântecele Carașului”,  județul Caraș-Severin 

-          Festivalul folcloric „Floare mândră de pe Iza” , Şieu, Maramureş

-          Festivalul concurs de la Moneasa, Arad

Concurentă la Festivalul Concurs „Maria Lătărețu” Târgul Jiu

•        În anul 1997 înființează Ansamblul Folcloric „Sânzienele” din Negrești Oaș

Ansamblul Folcloric „Sânzienele” din Negrești Oaș

•     În anul 2004 devine  interpret și  coordonator artistic al celui mai prestigios ansamblu din Țara Oașului „Ansamblul Folcloric Oașul Negrești Oaș”

Ansamblul Folcloric Oașul Negrești Oaș

•              Filme documentar:

-          Obicei pentru a doua zi de Paşte – „Mersul cu colac la nănaşi”, „Pacris” şi „PRO TV” Bucureşti;

-          28.04.2003 - Obicei pentru a doua zi de Paşte – „Mersul cu colac la nănaşi”, TVR1 Bucureşti;

-     Ţara Oaşului, între tradiţional şi modernism, cuprinzând obiceiul de nuntă, sâmbra oilor, realizat în oraşul Negreşti-Oaş şi satul Racşa; TVR2

-          Zestrea Românilor – TVR,

-          Cu colacul la nănaşi – Pacris TV

-          Șezătoare oșenească – Pacris TV,

-          Obiceiuri de craciun din Țara Oașului, etc.

·         Actriță în filmul Trupa de show (2008)

Regia filmului a fost semnată de Dumitru Cucu, iar scenariul de Dumitru Lupu.

Genul filmului: - comedie.

În distribuție: Trupa de show;

- Jean Constantin;

- Daniela Vitcu-Hanțiu;

- Nelu Bălășoiu;

- Florin Pretorian – Plutonierul Preto;

- Radu Niculescu;

- Nidia Moculescu;

- Eugen Ungureanu – General UE;

- Ileana Șipoteanu;

- Camelia Clavac;

- Alexandru Jula;

- Maria Tripon;

Imaginea este semnată de către Silviu Stan și Ciprian Caragea.

Directorul filmului: Dumitru Lupu iar montajul este asigurat de Mihai Condrea.

https://www.youtube.com/watch?v=U1xM4hbXLQA

•       DISCOGRAFIE:

ü  1992 – imprimări radio Bucureşti,

ü  1998 casetă audio - Cine aude gura me, albumul are în cuprinsul său - 16 danţuri din Oaş, 14 vocale şi 2 instrumentale, cu tematici diferite. 

ü  1999 - casetă audio  de colinde„Noi umblăm să colindăm”-  Ansamblul Folcloric Sânzâienele din Negrești Oaș , instructor prof. Maria Tripon (prima casetă, primul album de colinde din Țara Oașului)
ü 2003 - Volumul - Drag mi-i să mă veselesc – casetă audio şi C.D. 
ü   2005 Volumul de colinde Noi umblăm a colinda – împreună cu alţi 12 solişti de muzică populară autentică, foarte valoroşi. Amintesc în treacăt pe Veronica CRĂCIUN PERŞE, Viorica HAIDUC BOTE, Mărioara POP, Onişor POP, Vasile POP, Vasile PETRUŞAN, Vasile BELE, sau Vasile BOICIUC ROGNEANU, sub emblema grupului folcloric „Flori de cântec românesc”.
ü  2012 - DVD-ul intitulat „Dragă mi-o fost cetera”, care conține 15 danțuri oșenești
ü 2013 - album de folclor oșenesc „Oșancă-s și-mi zâc Mărie”, albumul conține 16 danțuri oșenești, acompaniament muzical Ansamblul Oașul Negrești Oaș: Vasile Solomon - ceteră și Ioan Rus - zongoră

 Premii, diplome, distincții (SELECȚIE):

ü  9.09.2000

Consiliul orășenesc și Primăria orașului Negrești-Oaș, acordă DIPLOMĂ pentru întreaga contribuție adusă la conservarea și perpetuarea folclorului oșenesc, cu ocazia Zilelor orașului Negrești-Oaș;

ü  21.05.2004

EurosatTV și Eurofm Caransebeș, Redacția emisiunilor folclorice se conferă ,,Diplomă de Excelență”, pentru întreaga activitate desfpșurată în domeniul culegerii, cultivării, păstrării și transmiterii cântecului popular și pentru colaborare la emisiunile folclorice de la EUROFM și EUROSAT TV Caransebeș;

ü  27-29.08.2004

Festivalul-concurs național ,,Doină, doină, cântec dulce”, se acordă diplomă de excelență;

ü  26.09.2004

Graiul Maramureșului – se acordă diplomă și distincție aniversară – 6 ani de la debutul concursului cu tematică folclorică ,,Flori de cântec românesc”

ü  26.12.2005

Festivalul de Datini și Obiceiuri de Iarnă – Negrești-Oaș, se acordă diplomă pentru promovarea tradițiilor;

ü  20-21.08.2005

Zilele culturii – Roza-Rozalia, Rozavlea, Maramureș, se acordă diplomă de onoare, pentru merite în promovarea internă și internațională a valorilor materiale și spiritual-culturale ale Neamului Românesc;

ü  16-21 mai 2006

Muzeul Național al Satului ,,Dimitrie Gusti”, acordă diplomă de excelență,

ü  06.05.2007

Direcția pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Cultural Național, C.J.C.P.C.T. și Consiliul Județean Satu Mare, acordă diplomă jubiliară 1957-2007, pentru contribuția adusă de-a lungul anilor la spectacolele realizate la Festivalul folcloric „Sâmbra Oilor”, cu ocazia împlinirii a 50 de ani;

ü  20.08.2007

Primăria Csenger-Ungaria, acordă diplomă de merit, pentru promovarea tradițiilor culturale;

ü  august - 2008

Primăria și Consiliul local Negrești-Oaș, acordă diplomă de excelență, pentru promovarea folclorului din Țara Oașului, Negrești-Oaș, Zilele orașului Negrești-Oaș;

ü  25.04.2009

Asociația culturală de muzică și teatru și film pentru copii ,,ROLFILM”, acordă diplomă de excelență pentru rolul „NAȘA” din filmul Trupa de show, Gala Rolfilm, București;

Festivalul interjudețean de folclor Drag mi-i cântecul și jocul, se acordă diplomă de excelență, pentru sprijinul acordat în organizarea și desfășurarea festivalului Tășnad- Satu Mare;

ü  08.11. 2010

Diplomă de onoare, cu ocazia Hramului bisericii ortodoxe Sfinții Mihail și Gavril din com. Vama, Satu Mare;

ü  2010

Festivalul-concurs național de muzică ușoară și populară ,,Cununa Petrolului”, Moreni, Dâmbovița, acordă diplomă de merit pentru înaltul profesionalism dovedit în formarea tinerelor talente în domeniul muzical;

ü  11.12.2010

Episcopia Ortodoxă a Maramureșului și Sătmarului, acordă diplomă de onoare cu ocazia organizării concertului de colinde ,,Sus la poarta raiului”, organizat la Catedrala Episcopală Ortodoxă Sfânta Treime, din Baia Mare;

ü  02.03.2010

Uniunea Regională Transcarpatia Dacia Ucraina, conferă diplomă de merit pentru păstrarea și promovarea limbii materne cu ocazia evenimentului: Ziua limbii materne, Bouțu Mic, Ucraina;

ü  Septembrie 2010

Music TDR SHOW, acordă diplomă de excelență pentru promovarea muzicii și a tradițiilor românești în cadrul Zilelor comunei Florești-Cluj;

ü  05.03.2011

Mitropolia Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului, Universitatea „Babeș-Bolyai”, Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj-Napoca, Asociația ,,Credința Ortodoxă” a studenților teologi, acordă diplomă de participare pentru sprijinul acordat Asociaților cât și pentru buna colaborare în desfășurarea spectacolului folcloric „O rază de speranță... din inimă pentru copii”, Cluj-Napoca;

ü  05.03.2011

Asociația Centrului Educațional „Raluca”, acordă diplomă de participare pentru sprijinul acordat Asociației, cât și pentru buna colaborare în desfășurara spectacolului caritabil folcloric: „O rază de speranță... din inimă pentru copiii DOWN-CER”, Cluj-Napoca;

ü  08.09.2011

Festivalul național de muzică populară și dans pentru copii ,,Moineșteanca”, acordă diplomă de merit pentru contribuții deosebite la realizarea festivalului;

ü  08.11.2011

Primăria, Consiliul local Vama, acordă diplomă de merit pentru activitate îndelungată și rezultate deosebite în promovarea folclorului tradițional, Vama, Satu Mare;

ü  August-2011

Primăria, Consiliul local Negrești-Oaș, acordă diplomă de excelență, pentru conservarea și promovarea folclorului din Țara Oașului;

ü  30.04.2011-01.05.2011

Uniunea Regională a Românilor din Transcarpatia „Dacia”, la 10 ani de activitate, al X-lea simpozion internațional, conferă diplomă aniversară pentru contribuția adusă la susținerea românității și promovarea idealului național, Apșa de jos, Ucraina;

ü  14.04.2011

Ministerul Culturii și Patrimoniului Național, ORDA, ETNO TV, Fundația ,,Silviu Prigoană”, acordă diplomă și nominalizare – OAȘ, pentru solistul consacrat în cadrul Gala Muzicii Populare Românești, București;

ü  28.08.2011

Asociația cultural artistică, Cicârlău, Festivalul național de folclor „Alină-te, dor, alină!”, acordă diplomă aniversară, pentru dăruirea pe care o acordă respectului cultivării dragostei față de tradițiile și obiceiurile folclorice, aparținând omenosului, blândului, răbdătorului și iertătorului ȚĂRAN ROMÂN, la picioarele căruia am crescut și am învățat să cânt și să plâng – Nicolae Sabău, Cicârlău, Maramureș;

ü  04.12.2011

Liga Valorilor Baia Mare, acordă diplomă de excelență, ca semn al recunoștinței și apreciere pentru eforturile depuse în sprijinul asociației de promovare a conduitei morale, exemplul dat societății și a calităților incontestabile de creativitate artistică, Baia Mare;

ü  25.03.2012

Membră a Federației Naționale a Grupurilor Folclorice din România, afiliată Federației Internaționale de Folclor (I.G.F.)

ü  04.04.2012

Gala Muzicii Populare Românești, aprilie 2012, Ministerul Culturii, EtnoTV, acordă premiul special, București, 2012.

ü  25-26 august 2012

Primăria, Consiliul local, Consiliul județean și Asociția folclorică „Țibleșul”, acordă diplomă pentru contribuția la conservarea și promovarea culturii tradiționale, cu mulțumiri, pentru participarea la Festivalul tradițiilor și obiceiurilor populare de la poalele Țibleșului, Groșii Țibleșului, Maramureș;

ü  19 august 2012
Primăria, Consiliul local Negrești-Oaș, acordă titlul „CETĂȚEAN DE ONOARE” al orașului Negrești-Oaș, pentru merite deosebite în dezvoltarea cultural artistică și păstrarea tradițiilor orașului Negrești-Oaș, și diplomă „CETĂȚEAN DE ONOARE” al orașului Negrești-Oaș, pentru promovarea tradițiilor Țării Oașului și pentru aportul adus la dezvoltarea cultural artistică a orașului Negrești-Oaș;

Gânduri, impresii, păreri despre Maria Tripon:

Maria Tripon – un neostenit ambasador al Ţării Oaşului

Nu e o misiune uşoară să scrii despre Maria Tripon pentru că, în mod cert, nu îţi va ajunge niciodată spaţiul să spui ceea ce ar trebui spus. Când spui Maria Tripon spui Negreşti-Oaş şi Ţara Oaşului. Când spui Maria Tripon vorbeşti în două cuvinte despre folclorul oşenesc, despre ţâpuriturile fermecătoare, despre tradiţiile mereu vii ale acestor meleaguri binecuvântate de Dumnezeu.

O ştiu pe Maria Tripon din tinereţe, aş putea spune că ne ştim de-o viaţă, în care ne-am încurajat reciproc. Era contabilă pe vremea în care am cunoscut-o, dar avea în ea dragostea aceia faţă de cântecul, dansul şi portul popular oşenesc pe care doar cei dăruiţi de Cel de Sus o au. Apoi, am văzut-o crescând şi şlefuindu-şi talentul sub ochii mei, ajungând la cei 25 de ani de prodigioasă activitate artistică la un frumos apogeu al carierei.

Am susţinut-o pe Maria constant, admirând-o ascuns pentru ceea ce reuşeşte să facă. Admir la ea sacrificiul de care este în stare ca să de-a lumii zestrea culturală cu care a fost hărăzit Oaşul. Admir la ea modestia: este cunoscută în toată ţara, a înregistrat succese după succese, dar rămâne acelaşi om pe care l-am cunoscut în urmă cu mai bine de 25 de ani. Un om simplu, dar complex în acelaşi timp, un om generos care face sacrificii imense pentru a-şi îndepli menirea.

Maria ne-a făcut mereu cinste indiferent pe care scenă a ţării sau a lumii a evoluat, indiferent la care televiziune a cântat, luând cu ea şi ducând mai departe toată Ţara Oaşului: în port, în dans, în cânt şi în gând. În gândul care acolo pe scenă îi spune că nu e singură, ci împreună cu zeci de mii de oşeni.

Maria Tripon este genul de om care este acolo ori de câte ori ai nevoie de el, este omul care te scoate din încurcătură, omul care întâmpină preşedinţii, premierii şi toţi oamenii de stat care calcă pragul Ţării Oaşului. Ea este cea care îi întâmpină cu sare şi pâine şi tot ea cea care îi „gioacă” şi le ţâpureşte despre Ţara Oaşului. Tot ea are grijă să transmită mai departe tot ceea ce a învăţat pentru a se asigura că tradiţiile oşeneşti nu se vor pierde în tumultul globalizării. Instructor de folclor, Maria Tripon reuşeşte să insufle din entuziasmul ei familiei sale şi celorlalţi copii din ansamblurile „Sânzienele” şi „Oaşul”, pe care îi îndrumă ca şi cum ar fi ai ei.

Maria Tripon e mai mult decât o mesageră a folclorului oşenesc. Este un veritabil ambasador al Negreşti-Oaşului şi a întregii zone. Acestea au fost suficiente motive pentru ca în acest an să-i decernăm titlul de „Cetăţean de onoare” al oraşului Negreşti-Oaş. Maria este un cetăţean onorant al Negreşti-Oaşului, dar trebuia cumva să ne arătăm recunoştinţa şi să-i răsplătim efortul pe care îl face pentru a ne promova în lume.

Probabil că singurul lucru care mai lipsea în acest moment şi care vine să încunune cei 25 de ani de activitate artistică şi cei 50 de ani de viaţă ai Mariei Tripon este o carte. Carte a cărei apariţie o susţin şi o salut sincer.

Aurelia FEDORCA

Primar al oraşului Negreşti-Oaş

Maria Tripon – ambasador al muzicii și dansului din

Țara Oașului

Maria Tripon este un reprezentant de seamă al folclorului oșenesc, ambasador al muzicii și dansului din Țara Oașului, profesor dăruit, conștient de nobila-i misiune – aceea de a șlefui talente și de a transmite urmașilor bogăția Oașului: țâpuritura ancestrală, danțul tradițional, costumul popular de o frumusețe inegalabilă, graiul dulce.

Artista Maria Tripon a abordat o varietate de specii ale folclorului, de la țâpurituri (chiar doine), la cântece religioase și colinde, surprinzând spiritul viu al Oașului, transfigurându-l, împărtășindu-l lumii întregi.

Prin tot ceea ce face, Maria Tripon promovează Ţara Oaşului din punct de vedere al cântecului, portului, graiului şi dansului autentic. În anul 1998 a înfiinţat ansamblul folcloric de copii „Sânzienele” care funcţionează în cadrul Clubului Copiilor Negreşti-Oaş, dar, în paralel, începând cu anul 2002, este angajat al Casei de Cultură Negreşti-Oaş.

Din anul 2004 se reînfiinţează ansamblul Oaşul al Casei de Cultură, iar, împreună cu cele două ansambluri – „Sânzienele” şi „Oaşul” – Maria Tripon a participat la numeroase festivaluri şi concursuri naţionale şi internaţionale de folclor pentru copii şi tineret, emisiuni de specialitate în cadrul cărora a reprezentat cu succes Țara Oașului.

Prof.dr. Natalia LAZĂR

Director al Casei de Cultură Negrești-Oaș

Cântul şi viaţa – ca o ţâpuritură

Maria Tripon - dăruită interpretă a cântului oşenesc – a devenit în vreme, simbolul viu al unei lumi uluitoare, zidite pe temeliile cântului iscat în adâncurile rostirii. Muzica din Oaş este una specială. Ea nu poate fi cântată de cei care nu au crescut acolo, care nu s-au umplut de esenţa aceea arhaică, stranie şi astringentă.

Nu, nu este o muzică lejeră, una comercială. Îţi trebuie curaj, talent, har şi deplină comprehensiune ca să poţi stăpâni ingredientele fonice ale unui cântec venit din vremuri în care incantaţia avea virtuţi apotropaice sau chiar taumaturgice. Solista Maria Tripon vine din acea lume inconfundabilă şi strălucitoare. Ea nu a abdicat niciodată de la un principiu simplu şi natural: acela al afirmării identităţii proprii, prin spirit, prin melos.

Dar Maria nu este o cântăreaţă solitară, măcinată de obsesia devenirii personale cu orice preţ. Ea şi-a revărsat talentul, optimismul şi stenica bonomie, asupra generaţiilor tinere de oşeni. Prin mâinile ei au trecut o mulţime de coconi care au deprins de la ea, tainele ascunse ale folclorului oşenesc.

Cu tact, cu răbdare şi multă iubire, Maria Tripon a trudit la făurirea şi consacrarea Ansamblului „Sânzienele” al Clubului Elevilor şi al Ansamblului „Oaşul” al Casei de Cultură din Negreşti Oaş. Ani la rând,poate uneori ca ultimul mohican, Maria Tripon a rămas cu îndârjire şi curaj la postul ei de pază.

Conştiinţa că are o misiune esenţială pe această lume a animat-o în permanenţă pe îndrăgita solistă iar piedicile, şicanările ori ironiile nu au făcut altceva decât să-i oţelească hotărârea că face ceea ce trebuie, că există lucruri care trebuie salvate de pe Titanicul deşertăciunii şi fărâmei.

Maria este o oşancă prin excelenţă: glasul ei, chipul, felul demn de a fi, conturează nu doar profilul unui artist deplin, ci şi al unui om hotărât să-şi împlinească visul, cu orice preţ.

Viaţa ei, nu întotdeauna senină şi lipsită de griji, este probabil simbolul unui arc mereu încordat şi gata oricând să-şi trimită săgeţile de lumină înspre inimile celor care pot descifra avalanşa sonoră prin care această oşancă straşnică îşi caută rostul în lume.

O iubesc pe Maria pentru felul ei frust, necontaminat de aerele vedetiste, pentru sârguinţa pusă în slujba nobilului ideal de a salva prin fiinţa sa, această muzică expansivă şi totuşi atât de adâncă. Există probabil înscris în codul ei genetic povestea fără de sfârşit a omului vertical care refuză confortul banal existenţial.

O ţâpuritură, o izbucnire de vitalitate, iată expresia unui parcurs existenţial care defineşte o conştiinţă artistică autentică. Maria a venit pe lume în vreme ce păsările o îmbăiau în triluri iar cerul se spăla în apele începutului de lume.

Aş vrea să-i mai spun că inimile tuturor celor care o preţuiesc, bat în ritmul cântecelor sale nepieritoare.

Felician POP

Director CJCPCT Satu Mare

Maria Tripon - un poem nemărturisit

Ascultând-o țâpurind pe Maria Tripon te situezi în lumea geto-dacă a spațiului din afara granițelor Daciei Romane, cu vigurosul fond tracic, o lume încărcată de credință și mister, de o străveche religiozitate. Aici istoria și legenda curg deodată cu apele râurilor, plutesc pe frunzele fagilor, se strecoară pe ulițele întortocheate ridicate la rang de ancestralitate.

Țara Oașului – pentru că despre ea este vorba – oferă cântăreței izvor pentru viață, poezie și cântec, starea de dor continuu a țâpuriturilor ce nu au pereche în lumea aceasta pământeană. Poate undeva în cealaltă lume „cineva” mai țâpurește, așa precum oșenii din vetrele lor în care se conservă până astăzi esența începutului de lume. Aici țâpuritura a reușit să se substituie aproape tuturor categoriilor liricii populare și chiar altor categorii folclorice, ea reprezentând principala modalitate de comunicare de tip folcloric.

Avem de-a face cu o evoluție internă organică, ceea ce vine să-i explice fizionomia sa proprie în contextul folcloric românesc. Așa cum se exprima, odată, Maria Tripon: „la noi tătă lume țâpurește”, de mic până la bătrânețe și în diverse momente ale vieții.

Repertoriul de cântece al Mariei e complex și mult diversificat, de la teme cu caracter umoristic și satiric, având o bogată substanță etică, la țâpurituri ce exprimă mesaje de dragoste, sentimente de dor și jale. Interpreta îndrăznește să înnoiască structura țâpuriturilor, uneori atât de pregnant și de îndrăzneț încât frapează, deși fenomenul nu este singular în folclorul oșenesc, iar această particularitate constituie semnul vitalității sale.

Așadar, sub raport silistic și ca mod de interpretare, țâpuritura reprezintă un fenomen arhaic, sub raportul conținutului ei tematic, iar ca mesaj are un caracter inovator.

Maria s-a născut în această lume, a înțeles-o, i-a preluat specificitatea și constantele, asprimea și duioșia cântecului pe care îl străbate și-l pipăie cu sufletul. N-a cerut de la nimeni nimic, a pornit singură în lume cu cântecele și țâpuriturile ei, încrezătoare în talentul ei, în ideea că odată va izbândi, bătându-se pentru interpretarea autentică a unui folclor straniu, puțin înțeles și gustat de marele public.

Comunicarea de imagine a Mariei Tripon n-a fost una de suprafață și superficialitate, ci una profundă, ce trimite la o reprezentare a idealului comunității oșenești din care face parte. Maria Tripon este oșancă în puternica ei dimensiune poetică, de apartenență și legitimitate; grație acestei dimensiuni și acestui interes continuu, folclorul oșenesc a putut intra într-un larg circuit național, sigur datorită și altor interpreți (totuși puțini la număr), dezvăluindu-și astfel notele specifice în ansamblul creației populare românești.

Interpreta a inclus în repertoriul ei piesele care poartă pecetea autenticului, creațiile care circulă efectiv în satele oșenești, omițând acele plăsmuiri individuale asupra cărora poporul nu și-a spus încă definitiv cuvântul. C.D.-urile Mariei reprezintă acte de cultură, cu rosturi practice, menite să hrănească spiritual un public mai larg, să educe prin materialul pe care-l înglobează în „corpusul” lor, să stimuleze cultul valorilor create de înaintași și încredere în puterea de creație.

Același ideal îl insuflă profesoara Maria Tripon tinerilor elevi din grupul „Sânziene”, al cărui mentor și dascăl este, dincolo de nevoia de a pune la îndemâna acestora un material de inspirație pentru activitatea lor permanentă.

Nu știu și n-am văzut un interpret de muzică populară să poarte costumul tradițional cu atâta eleganță și dezinvoltură ca Maria Tripon; încrețitura pindileului, forma zadiei și mai ales „stanurile și perții cu bradz” ai cămășii creează un ansamblu statuar de măreție ritualică. Militează pentru portul costumului tradițional în locul celui „nou”, cu rochii de păr „agățate pe drot”, pe care interpreta le numește „parașute”, caută prin lăzi piese vechi, valoroase pe cale de dispariție, le adună dintre lucrurile de prisos, aruncate de sătence și le restabilește valoarea și funcția de altădată.

Concepția ei modernă despre rolul creației folclorice în lumea contemporană „amenințată” de fenomenul globalizării și-a dobândit-o în studiile pe care le-a desăvârșit în școlile înalte absolvite (Maria este absolventă a Academiei de Muzică din Cluj-Napoca și a unui masterat luat cu nota 10). Știe să discearnă valoarea de non-valoare, să ocolească și să combată kitsch-ul, acum când folclorul românesc e bântuit de impostură și subcultură. N-a făcut concesii acestora în ciuda faptului că, din punct de vedere material, nu câștigă aproape nimic. În schimb a câștigat și câștigă în popularitate și prestigiu, în admirația și dragostea spectatorilor și telespectatorilor, a celor ce prețuiesc adevărul și cultura.

O colectivitate care se asociază pentru a construi o realitate comună și pentru a proiecta un viitor, oricum nesigur, are nevoie de un model, de o garanție transcedentală, iar Maria Tripon este un angajament la nivelul unei colectivități.

conf.univ.dr. Aurel BODIU

Maria Tripon –interpret al cântecului oșenesc

Maria Tripon, oșancă frumoasă, inteligentă, o artistă desăvârșită! Îmbrăcată întotdeauna în costum autentic din Țara Oașului, cu o ținută scenică remarcabiă, Maria Tripon, este interpreta unui repertoriu spectaculos, care nu poate să treacă neobservat. Calitățile vocale speciale îi permit abordarea unui stil aparte pentru că, țâpuriturile oșenești impun o interpretare în tonalitați acute, dificile dar spectaculoase.

Prin autenticitate, valoare reală, de necontestat, Maria Tripon, s-a impus ca interpret și ambasador al muzicii populare oșenești. De-a lungul anilor a fost răsplătită cu aplauzele iubitorilor de folclor din țară și din străinătate.

Comunicativă, cu sufletul deschis, leagă ușor pe orice temă. De cele mai multe ori vorbește despre muzică, despre repertoriul pe care-l interpretează, despre spectacole, despre prietenii pe care-i are datorită cântecului popuar și nu în ultimul rând despre băieții ei, despre familie. Mai nou, dovedește talent de reporter TV, fiind prezentă, împreună cu cameramanul TV Negrești-Oaș, la toate manifestările desfășurate în Nordul țării, în stânga și în dreapta Tisei.

Este colaboratoare permanentă a postului RADIO ROMÂNIA SIGHET, postul public, regional al Societății Române de Radiodifuziune, realizând emisiuni speciale, dar fiind de nenumărate ori solicitată cu piesele sale la emisiunile de dedicații muzicale. De-a lungul anilor a fost invitată de onoare la spectacolele folclorice, festivalurile locale organizate în Sighetul Marmației, unele transmise la posturile de televiziune sau în direct la Postul Național Radio România.

Prezența Mariei Tripon, ca solistă dar și ca instructor artistic, coordonator a unor grupuri folclorice inedite din Negrești-Oaș, s-a făcut remarcată la Festivalul datinilor de iarnă, Festivalul primăverii, Festivalul ,,Am fost și-om fi”, de la Sighetul Marmației, dar și la manifestările organizate de comunitățile de români din Transcarpatia-Ucraina.

Prin prezența la emisiunile RADIOA ROMÂNIA SIGHET, Maria Tripon contribuie la realizarea unei inedite legături pe calea undelor, între zonele folclorice ale Oașului și Maramureșului.

prof.dr. Ioan Dorel TODEA

Redactor coordonator

Radio România Sighet

Maria Tripon – fiică a Oașului

Maria Tripon, fiică a Oașului, a fost hărăzită de Dumnezeu cu darul de a cânta lumii. Iar acest talant Maria l-a prețuit și l-a înmulțit, conștientă fiind de importanța lui, căci talentul tău este darul lui Dumnezeu pentru tine, iar ceea ce faci cu el este darul tău pentru Dumnezeu.

De-a lungul timpului, Maria a fost o mesageră a Oașului prin cânt, joc, grai. A fost un dascăl iscusit care a transmis elevilor săi valorile Țării Oașului, dragostea pentru datinile și tradițiile locului, credința strămoșească; a fost întotdeauna alături de oșenii săi pe care i-a reprezentat. Iar comunitatea locală i-a răsplătit munca și dăruirea conferindu-i distincția de cetățean de onoare al orașului Negrești-Oaș, titlul care onorează și obligă, deopotrivă.

Maria Tripon și micii oșeni au fost alături de biserica noastră, înfrumusețând cu cântecele (colinzile) și portul tradițional sărbătorile de Crăciun, Paște, Bobotează.

Bunul Dumnezeu să-i păzească harul și să-i sporească credința, să-i dea putere de muncă și sănătate!

pr. Mihai FEHER,

protopop al Țării Oașului

Doamna Maria Tripon – scoate la lumină adevăratele valori ale satului românesc

Doamna Maria Tripon, nume consacrat al folclorului din „Țara Oașului”, zonă de unde domnia sa a pornit în lume ca mesager al folclorului oșenesc, cu un vast repertoriu pe care cu trudă la cules de prin satele Oașului, reușind să scoată la lumină adevărate valori.

Doamna Maria Tripon a transmis dragostea și respectul față de folclorul oșenesc și tinerelor generații, printre care mă număr și eu, în calitatea domniei sale de profesor la Clubul Elevilor Negrești-Oaș, secția folclor, unde înființează și coordonează „Ansamblul Folcloric Sânzienele Negrești-Oaș”.

Din anul 2004 doamna Maria Tripon devine interpret și coordonator artistic al celui mai prestigios ansamblu al Oașului „Ansamblul Folcloric Oașul, Negrești-Oaș”.

Doamna Maria Tripon este un om modest, ambițios, mereu activ, gata în orice moment să aducă un strop de bucurie în sufletele celor care o ascultă.

Ing. Ionuț Silaghi de Oaș

Secretar General și membru al Ansamblului Folcloric „Oașul”, Negrești-Oaș

Maria Tripon face parte din lumea marilor păstrători și interpreți ai melosului popular

Cine ești dumneata, Maria Tripon? Maria Tripon face parte din lumea marilor păstrători și interpreți ai melosului popular, poate unic în lume prin genul de cântece și tipul de țâpurituri care nu se găsesc decât în aceste locuri, adică în Țara Oașului. Ea se străduiește cu mare respect și multă grijă a acestei nestemate în stilul pur, păstrând stilul și farmecul fascinant spre bucuria spectatorilor care o ovaționează la fiecare apariție. Grija cu care și-a așezat textele pe linia melodică autentică, vocea caldă cu multă personalitate, dantelăria ornamentală pe care o îmbracă în melodie, precum și trăirea pe care o etalează în interpretare, o așează pe Maria Tripon la loc de cinste alături de mari interpreți ai cântecului popular oșenesc. Emisiunile TV, radiourile naționale, precum și discurile înregistrate cu tarafuri originale din Oaș stau mărturie și dau garanția celor relatate mai sus.

Prof.dr.h.c. Dumitru FĂRCAȘ

Maria Tripon – nu și-ar putea concepe existența în afara splendorii muzicii populare românești

În peisajul fascinant al straielor de sărbătoare, al cântecului şi dansului din Ţara Oaşului, cu tot ce înseamnă acestea pentru arta populară românească, o pată de culoare plină de strălucire o aduce vocea Mariei Tripon. Apariţie scenică marcată de personalitatea puternică a artistei şi de un timbru inconfundabil, interpreta creează cu un firesc aparte, un superb acord între valoarea cromatică interpretativă şi cea a portului din Negreşti-Oaş.

Din acest firesc dar şi din dragostea nedisimulată pentru cântecul popular, precum şi din talentul nativ s-a născut un stil original, puternic şi vibrant. Ritmul specific, ţâpuritura cu un puternic iz ancestral, forma interpretativă arhetipală capătă o prospeţime neaşteptată, surprinzătoare prin glasul ferm şi melodios al acesteia.

În puţine cuvinte, consider că peisajul mirific de care vorbeam, ar fi mai sărac fără vocea Mariei Tripon, după cum artista, în mod cert, nu şi-ar putea concepe existenţa în afara splendorilor muzicii populare româneşti, fără o implicare activă, plenară, astfel ca latura interpretativă şi cea creativă să fie armonios împletite.

Ion VĂSÂI

artist plastic, membru al Uniunii Artiştilor

Plastici din România

Maria Tripon – a înțeles ce înseamnă cântecul popular

pentru neamul românesc

Oașul din Țara de Sus a dat un nume: Maria Tripon. Dumnezeu și părinții i-au dat talentul. Harul Dumnezeiesc a făcut ca Maria tripon să ajungă și pe un piedestal al folclorului românesc. Am cunoscut-o prin cântec, din spusele regretatei etnomuzicolog prof. dr. Emilia Comișel care avea atâtea cuvinte de apreciere la dresa renumitei interprete.

Ne-am întâlnit apoi de multe ori pe scenă, pe micul ecran la o vorbă oșenească. Mi-am întregit imaginea despre omul adevărat care a înțeles ce înseamnă cântecul popular pentru neamul românesc.

Maria este unică în felul său, este unică prin cântecul său. Care realizatori de emisiuni folclorice nu este fericit când Maria Tripon pășește în platou? Care telespectator nu este fericit când o vede și-o ascultă pe Maria Tripon? Răspunsul este afirmativ în ambele cazuri. Eu, îi mulțumesc lui Dumnezeu că a dat-o pe Maria Tripon.

Mulțumesc Maria Tripon pentru tot ce faci pentru neamul românesc, prin cântecul tău.

Ioan Gheorghe OLTEAN – realizator emisiuni folclorice

TV Favorit și TV Victoria, Varseț (Serbia)

Maria Tripon - țese și brodează straie sonore pentru

danțurile Oașului

Inimoasă, harnică, iute... Maria Tripon îşi dăruieşte talentul cum prea puţini o fac, veghind flacăra frumuseţilor adevărate din Oaş.

Şi pentru asta, mai întâi de toate, a cercetat filonul de aur al strigăturii, descoperind zăcământul în site-urile originare. A scos la lumină danţuri şi corinzi din satele mai ascunse ale Oaşului, cum e, bunăoară, Racşa, o localitate de la poarta Ţării Oaşului, sat multisecular care a avut norocul, mai demult şi mai aproape de zilele noastre, de-a avea nişte dascăli pricepuţi, precum Ghizela Andron, soţii Ţurcanu şi soţii Ghiriti veniţi din Basarabia, Maria Ciorbă, Gheorghe Bud şi alţii, cunoscători şi iubitori de folclor autentic, un folclor care, fără aportul unor entuziaşti, poate aluneca sub pecetea uitării. Bucureştii sunt departe, dar Maria se ţâpă des până acolo, pentru a face să vibreze nişte săli şi nişte inimi. Desigur, şi până la Racşa lui Ioniţă G. Andron şi Vasile Boje, amplasată lateral de „drumul ţării”, şi până acolo drumu-i lung, dar oşanca noastră bate deseori coclaurii, cu unelte profesioniste şi se întoarce cu aurul pur al unei vieţi spirituale arhaice. Am pomenit numele satului de mai sus pentru că îl cunosc mai bine, dar în dreptul lui pot fi puse şi alte sate ale ţinutului.

Pe lângă studiile serioase pe care le-a făcut, Maria Tripon a ucenicit inclusiv la vorbele răspicate ale lui Ioan Chioreanu-Oaş, sub acordurile inegalabile ale ceterii acestuia, prin care s-a fixat în fogaşurile şi ponturile autenticităţii melosului oşenesc.

Şi mai este ceva. Maria Tripon a fost cunoscută în perioada afirmării mai mult în ţară, fiind mai prezentă la posturile din Maramu’ şi Bucureşti, decât la ea acasă... Până s-a impus definitiv, devenind una dintre rarele voci care scot în lumină, acum, în era C.D.-urilor, misterioasa ţâpuritură.

Conduce un minunat ansamblu folcloric al elevilor, pe care-i vrăjeşte cu căldura-i sufletească de profesoară şi cu grijă de boreasă vrednică. Sfinţeşte locul la mai toate evenimentele esenţiale negreştene şi sătmărene. Vorbeşte cu mândrie la posturile de televiziune unde este invitată despre o muzică unicat, aflată din nefericire pe cale de dispariţie din sufletul prea multor oşeni... În plus, transmite tot ce ştie propriilor coconi, dar şi elevilor pe care-i înzestrează cu dragoste de frumos şi de tradiţii.

De notat. A impus respect pentru autenticitatea portului popular oşenesc recunoscut pentru rafinatele-i broderii de altădată. S-a luptat pentru revenirea acestuia la formele tradiţionale existente înainte de moda scurtisimă, înfoiată şi împăunată cu tot felul de kitsch-uri din prefabricate şi plastic sclipitor. Iar efectul se simte.

Maria Tripon se bucură de succes. E cunoscută şi recunoscută. Se zbate cu folos pentru valorile spirituale ale Oaşului. Este deschisă, este directă, ca ţâpuritura însăşi. Pentru că muzica oşenească nu are timp să fie modelată, retuşată, petrecută prin distilerii rafinate. Ea este gata fiartă, ca pălinca, în căldările de aramă ale secolelor. Poate fi dată oricând sufletului, ca o licoare întremătoare. E o ţâşnire de izvor sonor, energic. Între sufletul celui ce o emite şi urechea celui ce o aude (şi o simte!) distanţa este inoperantă. Ţâpuritura este forma de comunicare cea mai directă pentru că se face de la inimă la inimă.

Desigur, specialiştii au aprecierile lor. Eu unul aud strigăturile Mariei Tripon, şi nu numai ale ei, cu sufletul. Şi sunt atent la textele pe care le alege. Cu gust, cu folos. Strigătura de dragoste domină. Maria Tripon este oşanca în stare pură. În sufletul căreia sentimentul de iubire e trăit la limite explozive. Ţâpuritura, ca emisie sonoră, împreună cu versurile inspirate, se înalţă într-o continuă amplificare reciprocă. Versurile, de un erotism profund, limpede şi decent rostit, împreună cu melodia, se nutresc din această ambrozie cardinală a vieţii. La toate acestea, Maria Tripon ştie să aleagă ceteraşul, să adauge “vocea” de ceteră, tot o strigătură şi ea, trecută însă prin vibraţia strunei. Şi din această tripletă, ţâpuritură-ceteraş-strună, se naşte misterioasa configuraţie sonoră a strigăturii, care este sentimentul pur, trăit, şi spus. Simţit mai mult decât auzit de localnici, ale căror coloane vertebrale, în vijelia dansului, urmează în înălţarea lor firul cu plumb al strigăturii. De unde greutatea decodificării ei de către cei ce o ascultă cu briciul raţiunii şi fără timpanul inimii.

Maria Tripon este, pe scenă, ea însăşi o ţâpuritură. Pe care Ţara Oaşului a lansat-o în lumea largă. Aşa cum procedează Maria Petca, Petre, Petrică şi Mihai Zele şi alţii, dar nu foarte mulţi, sunt nevoit să constat cu durere...

prof. Ioan NISTOR – poet

Maria Tripon – duce în lume cântecul din Oaș

Acest colț de țară, cum îl numesc eu, adăpostește comori de o rară frumusețe ale artei populare, pitorescul costum popular, farmecul unic al dansurilor populare și cântecelor care nu se pot confunda cu nimic și care conferă județului Satu-Mare o distinsă prezență și un loc aparte în cartea de aur a folclorului românesc. În județul Satu-Mare există două zone puternice, surori, ale folclorului românesc, zona Oașului și zona Codrului.

În zona Oașului am cunoscut mai mulți rapsozi populari de-a lungul timpului: frații Pițigoi, Greta Zoicaș, Maria Petca, frații Zele și nu în ultimul rând, pe prietena mea, Maria Tripon, o mare personalitate artistică astăzi, prin ceea ce face pentru păstrarea nealterată a cântecului, dansului, portului și a graiului oșenesc.

O felicit că a ajuns la o asemenea performanță, la care am avut și eu o oarecare menire în a o lămuri că este una dintre oșence care poate face acest lucru, adică a duce cu fruntea sus, în lume, cântecul din Oaș.

Maria Tripon este o mamă, o soție, o cântăreață și o profesoară, trăind cu demnitate în această lume plină de răutăți, invidii și ură, cântând întotdeauna bucuria, fericirea, valoarea, bunătatea, reușind să-l facă mai bun pe cel de lângă ea. Desfășoară o muncă asiduă cu copiii din Țara Oașului, străbate în lung și lat țara și nu numai face să răsune cântările și danțurile oșenești, așa cum numai ea o știe.

De aceea, sunt și voi fi alături de tine, Maria Tripon, pentru că respecți cu sfințenie ce are mai de preț acest popor, folclorul.

Să răsune întotdeauna și împreună cântecele și danțurile celor două zone distincte: Oașul și Codrul.

Cu stimă și mare respect,

Nicolae MUREȘAN, interpret al cântecului popular

Maria Tripon – o stea strălucitoare în folclorul oșenesc

Maria Tripon s-a născut „OȘANCĂ” și nimic, și nimeni, n-a reușit să o abată de la aceea pentru care a venit pe lume – „cântecul oșenesc”. Ea, Maria Tripon, de micuță și-a înfășurat ființa în ceea ce noi, azi, numim, „Maria țâpuriturilor oșenești”, unicat național și internațional, așa cum este EA, Maria Tripon, interpretând cu aceeași dăruire, pentru noi toți – balade, bocete, cântece izvorâte din datinile și obiceiurile oșenilor, precum – „sâmbra oilor”, „Sânzienele”, „colinde”, „obiceiuri de Anul Nou”, sau precum „cu steaua”, „cu Irodul”, „cu capra”, „cu Moșii”, „cu botegiunile”, „cu nunțile” și cu tot ce mișcă pe acel pământ oșenesc, veșnic românesc.

Maria Tripon este o purtătoare a frumuseții costumului popular oșenesc, precum și ca mesageră a țâpuriturilor, în multe țări de pe conntinentele mapamondului.

Maria Tripon a știut, și știe, să respecte colegii de cântece, ori din ce zonă folclorică ar venii aceștia: fie că vorbim despre cei din Dobrogea, ori Moldova noastră dragă, fie că vin din Bucovina, Ardeal ori Banat.

Se dăruiește total, în pregătirea unor formații artistice de amatori, activând la Clubul Elevilor din Negrești-Oaș, la Casa de Cultură a orașului Negrești-Oaș. Tot aici amintesc și Ansamblul folcloric „Sânzienele”, dar și „Oașul” – la care/unde Maria Tripon are o evidentă contribuție, instruindu-le și promovându-i în spectacole în țară și străinătate, în concerte ori festivaluri, la posturile de radio naționale ori locale și, în aproape la toate televiziunile pe unde este invitată. Mereu, mereu răspunde cu drag invitațiilor primite din parte acestora!

O prezență aproape permanentă la edițiile Festivalului Concurs Național: „Alină-te, dor, alină!”, de la Cicârlău, culegând milioane și milioane de aplauze, diplome, cărți de folclor, obiecte artizanale autentice, Maria Tripon, este de neîntrecut.

Ea, Maria Tripon, și formațiile folclorice oșenești pe care le instruiește și le conduce, figurează pe afișe, pliante, poze, pe compact discuri, pe DVD-uri, toate spre aducere aminte și nemurire a ceea ce este Maria țâpuriturilor noastre. Toate acestea pentru a-i păstra memoria, sunt cuprinse în Muzeul Nicolae Sabău de la „Casa dorurilor mele”, din Cicârlău.

Maria Tripon are o putere de muncă, și o voință pe care rar o poți întâlni la o altă interpretă de folclor. „Trebuie să ajung, prin orice mijloc, acolo... și acolo. Trebuie să cânt. Am promis și știu că sunt așteptată!”, îți spune dac-o vezi în cale, aproape alergând, pentru că Maria Tripon își respectă promisiunile, fiind un om de onoare.

Nu o cunosc sub aspectul „flămândă după bani”, și-mi înțelegeți sensul exprimării, căci pe Maria Tripon, chiar n-am văzut-o alergând după averi niciodată. Se dăruie cântecului pentru oameni, fără să fie plătită, așa cum a făcut și cu formațiile artistice oșenești, la Festivalul Național de Folclor „Alină-te, dor, alină!”, de la Cicârlău.

Am constatat că are o foarte bună colaborare cu reprezentanții mass-media, și mai ales cu doamna Natalia Lazăr – directorul Casei de Cultură din Negrești-Oaș, dar și funcționarii de la Primăria Negrești-Oaș.

Maria Tripon, alături de alte vedete, (puține la număr) s-a înscris, de pe acuma, în Galeria Artiștilor de Muzică Populară.

Cu dragoste și respect, din partea unui călător cu cântecul prin lume, nimeni altul de cât semnatarul acestor gânduri...

Nicolae SABĂU, Cicârlău – Maramureș.

Octombrie – 2012.

Maria Tripon – cea mai completă și complexă artistă

Am cunoscut-o cu ocazia unor filmări, cu foarte mulți ani în urmă. Maria, este una din cele mai complexe și complete artistă, din această zonă etnofolclorică. Datorită autenticității cântecelor și costumelor pe care le poartă, aceasta se bucură de notorietatea pe care orice artist și-o dorește.

Prezența „vulcanică” a Măriei degajă bună dispoziție, veselie și simpatie de fiecare dată când aceasta se afla în mijlocul colegilor.

Să fii sănătoasă Maria și să rămâi aceeași, așa cum te cunoaște toată lumea!

Mult succes!

Nuțu LEORDEAN, prieten și coleg de o viață.

Interpret al cântecului popular

Maria Tripon – se identifică cu frumosul ținut al

Țării Oașului

Când spui Oaș, te gândești la Maria Tripon pentru că ea se identifică cu frumosul ținut al Țării Oașului.

Pe Maria Tripon am cunoscut-o cu mulți ani în urmă, fiind elevă a Școlii populare de Artă din Satu Mare, clasa canto popular a d-nei profesoare Claudia Popdan. A urmat o perioadă în care nu am știut nimic de Maria până când într-o zi ne-am reîntâlnit în Satu-Mare și mi-a spus că vine de la studio unde face înregistrări cu muzică din Oaș.

Mare mi-a fost bucuria să aflu că s-a întors la prima ei dragoste, muzica, pe care o simte și o trăiește din plin. Dar cel mai important lucru este faptul că Maria Tripon a insuflat tinerilor dragostea pentru muzica tradițională a Țării Oașului și a reușit să revigoreze muzica din Oaș, dându-i strălucire.

Prin tot ce a făcut de-a lungul anilor a demonstrat că este un om puternic, ambițios, un bun pedagog, dar în primul rând o mare artistă „privighetoarea Țării Oașului”.

Te felicit din tot sufletul pentru toate realizările și să rămâi așa cum te știu: un om de bună calitate.

Ana HOLDIȘ-POP

Interpret de muzică populară

Maria Tripon – duce mai departe valorile și tradițiile oșenilor

Când mă gândesc la Maria Tripon primul lucru care îmi vine în minte este voioşia ei, cum s-ar putea altfel când Maria radiază bună dispoziţie de fiecare dată când ne întâlnim, aceeaşi bună dispoziţie pe care o transmite şi prin multe dintre danţurile ei.

Mă gândesc deasemenea la dăruirea Mariei Tripon pentru a duce mai departe valorile şi tradiţiile noastre, ale oşenilor, admiraţia mea sporeşte cu atât mai mult cu cât nu de puţine ori în demersurile ei, are de trecut peste diverse obstacole pe care le depăşeşte cu tenacitatea omului care ştie ce are de făcut în viaţă.

Ansamblurile ,,Oaşul” şi ,,Sânzienele” pe care le coordonează la Negreşti-Oaş, alături de apariţiile ei în diferite emisiuni televizate fac din ea un mesager al oşenilor, de toată isprava, cu siguranţă oşenii sunt mai bogaţi având-o pe Maria Tripon printre ei.

Vasile MARIȚA – octombrie, 2012